Efectul Einstein: experimentul care ne arată cât de creduli suntem, de fapt

Oamenii sunt tentați să creadă multe, fără să verifice adevărul. Suntem martorii acestui fenomen în fiecare zi. Însă cum se raportează asta la știință, în detrimentul liderilor spirituali, spre exemplu? Răspunsul se află în „Efectul Einstein”.

Pentru a afla răspunsul la această întrebare, cercetătorii au folosit New Age Bullshit, un algoritm care combină cuvinte la modă „new-age” cu formulări aparent intelectuale, pentru a da naștere unor fraze care sună „profund”.

Mai exact, o echipă internațională de cercetători a lansat o serie de afirmații care pot fi catalogate drept „prostii pseudo-profunde”, create de generator, pentru a vedea dacă declarațiile sunt crezute, în cazul în care ele vin de la un om de știință.

În total, 10.195 de participanți, din 24 de țări, au răspuns la întrebări legate de presupusa credibilitate a declarațiilor; în paralel, ei au fost întrebați și cât de religioși sunt.

Rezultatele sugerează că oamenii găsesc, în general, afirmațiile mai credibile dacă provin de la un om de știință, în comparație cu unele rostite de un guru spiritual. În medie, 76% dintre participanți au fost tentați să creadă „minciunelele” oamenilor de știință, comparativ cu 55%, care au optat pentru ceea ce ar zice un lider spiritual.

În plus, indivizii care au obținut scoruri mari la capitolul religiozitate au optat, în continuare, pentru fake-news-urile emise de omul de știință, în comparație cu cele ale unui guru spiritual. Ceea ce arată că știința câștigă din ce în ce mai mult teren, comparativ cu religia (oridecare ar fi aceasta).

„Efectul Einstein”, responsabil pentru rezultatele studiului

Autorii cred că rezultatele lor s-ar putea datora a ceea ce a fost numit anterior „efectul Einstein”. Acest efect are la bază credibilitatea oamenilor care rostesc anumite ipoteze, Albert Eistein fiind cunoscut ca cel mai mare savant al tuturor timpurilor, până acum.

Rezultatul acestui studiu ar putea arăta faptul că omenirea tinde să creadă acum mai mult în știință. Cu toate astea, pseudo-oamenii de știință ar putea să profite de această tendință și să vehiculeze fel de fel de ipoteze, dintre cele mai bizare, care să fie crezute fără a fi verificate ulterior. Cel mai recent exemplu este pandemia de Covid-19, în care teoriile conspirației au înregistrat o adevărată „explozie”.